Recenzie – Minunea/Wonder de R.J. Palacio

11387515

Descriere: I won’t describe what I look like. Whatever you’re thinking, it’s probably worse.

August (Auggie) Pullman was born with a facial deformity that prevented him from going to a mainstream school—until now. He’s about to start 5th grade at Beecher Prep, and if you’ve ever been the new kid then you know how hard that can be. The thing is Auggie’s just an ordinary kid, with an extraordinary face. But can he convince his new classmates that he’s just like them, despite appearances?

R. J. Palacio has written a spare, warm, uplifting story that will have readers laughing one minute and wiping away tears the next. With wonderfully realistic family interactions (flawed, but loving), lively school scenes, and short chapters, Wonder is accessible to readers of all levels.

Recenzie: Nu-mi vine să cred cât de greu este să vorbești despre cărțile care chiar ți-au plăcut. Minunea pare să facă parte din categoria de cărți pentru copii, dar, precum Micul prinț, mi se pare o carte pentru toți. Este una din acele cărți care-ți oferă o lecție de viață, fie că ai 10, 20, 30 sau chiar mai mult. Povestea lui Auggie e de-a dreptul palpabilă, simți acele sentimente de parcă ar ieși din cuvinte și totul îți pare extrem de real.

„Kinder than is necessary. Because it’s not enough to be kind. One should be kinder than needed.”

Probabil majoritatea vă amintiți emoția din prima zi de școală, mai ales dacă era vorba de o școală nouă și de colegi noi. Atâtea emoții… Ei bine, imaginați-vă că sunteți în situația lui Augustus, copil școlit acasă până la acea vârstă, nu a avut parte de extrem de multă interacțiune cu alți copii de vârsta lui, însă, acum se duce la școală, deci ar trebui să fie totul mai bine, să-și facă mai mulți prieteni. Cu toate astea, aspectul său îl transformă din prima zi în subiectul principal de discuție între ceilalți. Toate acele priviri și șușoteli… Totuși, Auggie continuă să meargă în continuare la școală, se împrietenește cu o fată, Summer, iar colegul lui, Jack, pare a fi și el un tip de treabă.

tumblr_mfawntzymi1qlu024o1_500

Această carte ilustrează perfect ideea de bunătate și empatie, nu doar în rândul copiilor, ci și în rândul celor mari. Pentru că acesta este adevărul: nu doar copiii sunt cei cu prejudecăți. Cât timp am fost în pielea lui Auggie, parcă am resimțit și eu „privirile” celor mari. Diferența era dată de faptul că, față de cei mici, adulții se stăpâneau și nu spuneau tot ceea ce le trecea prin cap.

„Now that I look back, I don’t know why I was so stressed about it all this time. Funny how sometimes you worry a lot about something and it turns out to be nothing.”

Povestea a fost bine conturată și a atins toate punctele din viața lui Augustus: cum sunt părinții lui, relația cu sora sa, răutatea voită sau involuntară venită din partea celorlalți, însă, partea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost despre prietenie și acceptarea ideii că, în cele din urmă, nu ambalajul este cel ce contează, ci ceea se se află în interiorul lui. Asta ne-au demonstrat Augustus, Summer și Jack, iar mai târziu, întreg colectivul clasei. Summer a fost prima care s-a împrietenit cu Augustus, fără intervenția directorului sau a altcuiva. Personal, am văzut bunătatea întruchipată în acestă fetiță. Deși copiii începuseră să șușotească despre ea, aceasta tot continua să se așeze la prânz lângă prietenul ei, Augustus. Deși i s-a oferit popularitate și „onoarea” de a sta lângă cei mai cunoscuți din școală, ea a preferat să rămână cu prietenul ei amuzant și inteligent. Devotamentul dovedit de ea mi s-a părut incredibil și chiar mă rog să existe mai mulți oameni de tipul micuței Summer.

wonder

Jack, deși la început a fost mai mult obligat să stea pe lângă Auggie, ulterior s-a dovedit un prieten de încredere. Am adorat această tranziție a copiilor din școală, cel puțin a majorității lor. Dacă la început îl renegau și îl tratau de parcă suferea de o boală contagioasă, Augustus a reușit să-i facă să treacă peste aspectul său fizic și să-i descopere calitățile ascunse în spatele „ambalajului”.

„Courage. Kindness. Friendship. Character. These are the qualities that define us as human beings, and propel us, on occasion, to greatness.”

Cartea în sine este o lecție de viață, despre cum e să fii diferit, respins, dar și despre cum e să descoperi prietenia adevărată, susținerea din partea celorlalți și, în cele din urmă, despre sentimentul de a fi acceptat. O recomand cu drag, nu doar pentru cei mici, ci pentru oamenii de toate vârstele.

Anunțuri

Wrap up: Februarie

large3116314

Cred că e una dintre cele mai bune luni în privința cititului, din toamnă și până acum. Sunt mulțumită pentru că am reușit să termin patru cărți și să mă apuc de a cincea.

17198238_1436348669771613_2046114736_n

1.Clopotul de sticlă de Sylvia Plath:

Mi-am dorit de foarte mult timp această carte, însă, nu a reușit să mă mulțumească în totalitate. Nu am rezonat deloc cu personajul principal, acțiunea de la început m-a bulversat puțin, nu-i înțelegeam rostul, iar acest lucru s-a întâmplat până la jumătatea cărții, ceea ce a afectat oarecum restul, chiar dacă povestea mi se părea mai interesantă. Găsiți recenzia AICI.

17203941_1436348563104957_502759595_n

2. De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu

Deși a fost un însoțitor bun pentru călătoriile cu autobuzul și pentru orele ce nu-mi atrăgeau atenția, nu pot să spun că m-a dat pe spate. Auzisem multe laude la adresa autorului și credeam că voi găsi ceva special în această carte, ceea ce nu s-a întâmplat. A fost doar OK. Probabil voi citit cândva și altceva de la el, să-mi formez cât de cât o părere.

17198398_1436348526438294_1449815434_n

3. Wonder de R.J. Palacio

Cea mai bună carte citită în anul 2017. Este o carte pentru copii, dar pur și simplu am adorat-o. Cartea spune povestea unui copil ce a trecut printr-o groază de operații, încă de la naștere, deoarece prezenta anumite malformații la nivelul feței. Din cauza felului în care arată, părinții au hotărât să-l scutească o perioadă de răutatea copiilor. Însă, acum, când trece clasa a 5-a, ei decid că a venit timpul să-l învețe să înfrunte adevărul și să dea piept cu viața. Mi se pare că întreaga carte este o lecție de viață, despre răutatea societății și reacția oamenilor la ceva diferit, dar și despre prietenie, loialitate și bunătate. O recomand cu mare drag.

.17198458_1436348593104954_1409464116_n

4. Jocul lui Gerald de Stephen King

Și trecem de la o carte pentru copii, la una pentru adulți sau cel puțin 16+. E Stephen King, n-am cum să vorbesc de rău despre el! Recunosc că a fost puțin ciudat să citesc o carte care, în cea mai mare parte, are doar un personaj. Și acel personaj vorbește cu anumite voci din mintea lui…  Nu pot afirma că e cea mai bună carte a lui, dar este o poveste destul de originală și e interesant să vezi ce-i poate debita mintea.

Voi ce ați mai citit?