Clișee de prin cărți

Din moment ce am acumulat ceva cărticele în bagajul meu, m-am gândit că pot aborda acest subiect, să-mi exprim o oarecare părere. Am avut și eu perioada mea de glorie fantasy, în care devoram roman după roman, prinsă cu totul în povestea ce mi-era prezentată. Însă, după un timp, ți se cam ia să regăsești aceleași personaje, sub alte nume, aceeași idee principală și același „au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” sau varianta numărul doi: omorâm personajul principal, să șocăm puțin cititorul, poate rămâne cu impresia că a fost o carte surprinzătoare. Deși de cele mai multe ori sunt lipsite de substanță, cărțile de genul chiar te pot acapara cu totul, așa cum mi s-a întâmplat și mie pe la început cu Jurnalele Vampirilor, Cercul secret sau Micuțele Mincinoase. Deci, în continuare, vă voi povestii despre câteva clișee remarcate de mine.

1.Triunghiul amoros

large-32

Care primește titlul de „cel mai enervant clișeu”. Pur și simplu creierul meu nu poate procesa așa ceva. De ce ai face așa ceva? Se ia una bucată fată și două bucăți de băieți, dintre care OBLIGATORIU unul este tipul bun, iar celălalt este tipul rău, că altfel n-are farmec povestea. Fata se îndrăgostește de băiatul numărul #1, dar, pe parcurs, se simte atrasă de băiatul numărul #2 că na, e tipul dur și inabordabil, care se poartă urât cu ea. Cu toate astea, ea știe că are un suflet bun și vrea să ajungă la el. Dă-l încolo pe tipul bun și de treabă, ne aruncăm în brațele celui care se poartă ca un măgar cu noi și cu toată lumea. Doar mie îmi vine să-i arunc în față fetei o cărămidă pe care scrie: „ Fătucă, stai potolită alături de băiatul drăguț! Nu mai face atât pe prostuța!”?

2.Transformarea de peste noapte

large-33

Azi ne trezim, ne spălăm pe dinți, mergem la școală, din nou acasă, mâncare, somn și… BOOM… a doua zi luptăm cu extratereștrii intergalactici. Ce? E posibil! Așa zice cartea! Cel mai rău în aceste situații nu mă deranjează schimbarea bruscă, ci atitudinea protagonistului. Nu tu uimire, nu tu șoc, nu tu leșin, nu tu o reacție normală în momentul în care afli că lumea ta s-a schimbat. Vor să mă omoare niște monștrii? Ieeei, ce mai aventură…

3.Tipa antisocială și Domnul Perfect

large-34

Și câte reinterpretări am văzut la această idee! Fata ușor ciudățică, fără prieteni, care stă mereu singură și e batjocorită sau ignorată de toată școala. Iar el, băiatul înalt, cu pătrățele, păr ciufulit, ochi strălucitori, dinți de parcă face reclamă la pastă, buze cărnoase, brate puternice, îmbrăcat la modă, bogat și, desigur, popular, dorit de toate fetele pe o rază de câțiva kilometri. Dar nuuu… el o observă pe fata retrasă și vrea să se apropie de ea, să o scoată în lumina reflectoarelor, iar ea să joace rolul Cenușăresei.

Da, acum câțiva ani citeam extrem de mult acest gen de cărți. Pe câteva le consider și acum cărți destul de bunicele, dar sunt și altele de care nu m-aș mai atinge în veci. Ideea este că, dacă un clișeu de genul este integrat într-o poveste bună, care are cât de cât sens și nu pare trasă de păr, nu văd nimic rău în asta. Însă, când totul este scris prost, iar acțiunea lasă și ea de dorit, acea carte merită pusă pe o listă neagră.

În prezent îmi place să diversific ceea ce citesc. Ba un clasic, ba ceva horror, ba ceva young adult, ba romance… astfel încât să dau peste povești unice, diferite de ce am mai citit, poveștii care să mă intrige și să mă surprindă. Din acest punct de vedere, cred că am ajuns la un echilibru cu ceea ce citesc.

Voi? Ce părere aveți despre aceste clișee? Sau mai aveți altele de adăugat?

Recenzie – Mara Dyer. Începutul de Michelle Hodkin

mara-dyer-inceputul_1_fullsize

Descriere: Mara se trezeste intr-o buna zi la spital, fara sa stie de ce se afla acolo si ce anume i s-a intamplat. Amintirile ii revin treptat si dureros, stie ca a avut un accident ingrozitor, in care prietenii ei au murit, dar ea a scapat aproape fara nicio zgarietura. Desi familia ei hotaraste sa inceapa o viata noua in Florida, amintirile o asalteaza pe Mara, provocandu-i episoade psihotice. In acest amestec straniu de nebunie si realitate, Noah, cel mai frumos baiat pe care l-a vazut vreodata, pare sa se fi indragostit de ea. Cat din aventurile Marei Dyer sunt vis si cat sunt adevar? E doar o adolescenta care sufera de sindrom post-traumatic sau exista ceva mai misterios in spatele inchipuirilor ei?

Recenzie: După ce am terminat această carte, sunt mai mult confuză decât încântată. Știam că este o carte destul de populară în afară, deși la noi nu pare că a prins prea mult, așa că mi-am zis că poate fi o surpriză plăcută pentru mine. Când zic că e foarte populară în afară, nu glumesc. O vedeam peste tot, lumea era în extaz, toți o citeau, iar coperta asta genială parcă era un plus, căruia n-aveai cum să-i reziști. Cu toate că este o lectură ușoară, am regăsit în ea destul de multă acțiune și mister, în încercarea Marei de a descoperi ce s-a întâmplat cu prietenii ei. De la început până la ultimul sfert din ea, chiar credeam că voi fi total mulțumită sau chiar va ajunge printre preferatele mele. Însă, pe parcursul ultimei părți, entuziasmul meu a scăzut foarte încet.

large-29

După ce prietenii ei mor într-un accident, Mara și familia ei se mută în Miami. Această schimbare se presupune că ar trebui să-i ofere Marei un nou început, să o facă să lase în urmă fantomele trecutului, dar la scurt timp ea realizează că, deși și-a schimbat locația, mintea ei continua să fie concentrată pe ceea ce se întâmplase. De aici, toți trag concluzia că ea suferă de un șoc post-traumatic și are nevoie de ajutor. Ajutorul  vine sub forma lui Noah Shaw, tipul extrem de sexy, cu păr ciufulit, zâmbet cuceritor, ochi strălucitori, haine puse neglijent, la care se adaugă, desigur, uimitorul accent britanic. Se miră cineva că este atracția întregii școli, în special al părții de sex feminin?

large-28

Dacă am apreciat un lucru la această carte, acela ar fi că povestea de dragoste nu joacă un rol extrem de important, ci accentul se pune mai mult pe încercarea Marei de a afla ce se întâmplă cu ea și cum au sfârșit cu adevărat prietenii săi. Mi-a plăcut extrem de mult această parte, cum ea se simțea bântuită, cum mintea îi juca feste, cum moarte parcă se tot ținea după ea. Cred că această doză de horror a fost cea care m-a făcut să-mi placă întreaga poveste, la care se adaugă și curiozitatea mea de a afla adevărul, alături de personajul principal.

„Eşti fata care, la prima discuţie cu mine, m-a numit nemernic. Fata care a încercat să-şi plătească prânzul, chiar şi după ce a aflat că am mai mulţi bani decât Dumnezeu. Fata care şi-a riscat pielea ca să salveze o caţeluşă ce trăgea să moară, care îmi dă dureri de inimă și când e îmbrăcată în mătase verde, și în jeanși zdrenţuiţi. Eşti fata pe care o… Eşti fata mea!”

Personajele au primit nota de trecere din partea mea. Nici Mara, dar nici Noah, nu sunt personaje extraordinar de complexe sau diferite cu mult de majoritatea protagoniștilor din cărțile fantasy, doar că nu au fost nesuferite și nu m-au făcut să le consider insuportabile. Să zicem că au fost ok și atât. Totuși, autoarea a câștigat prin realismul lor. Au existat cărți în care, atunci când intervenea paranormalul în viețile unor tineri obișnuiți, aceștia acceptau imediat ideea și treceau peste, lipsiți de neîncredere, de frică sau de orice fel de reacție, în afară de acceptare. Ei bine, în cartea de față, reacțiile au fost reale, exact așa cum ar reacționa un adolescent normal: încearcă să găsească explicații raționale, să descopere antidotul, să se exteriorizeze, pentru că nu înțelege ce se întâmplă. Nici celelalte personaje n-au fost mai prejos. Daniel, fratele mai mare protector, care are grijă de Mara, dar, totodată, îi ia apărarea în fața părinților, mi-a fost foarte simpatic. Părinții Marei, tatăl mai mereu ocupat cu munca și mama super-protectoare, îngrijorată de starea Marei, părinții lui Noah, care au o poveste aparte și destul de interesantă, colegii de la școală, atât primul prieten al Marei, Jamie, cât și persoanele răutăcioase… toți, de la un capăt la altul, dau dovadă de un realism incredibil.

large-30

Și acum începem cu lucrurile mai puțin roz, doar v-am spus că au fost unele lucruri care m-au sâcâit. Prima obiecție: în niciun caz nu ne îndrăgostim de un tip draguț, cuminte și simpatic, ci de tipul despre care toată lumea zice că se folosește de fete și în privința căruia suntem avertizate că s-ar putea să sfârșim precum celelalte! Eh, un mic clișeu se iartă și poate fi trecut cu vederea. A doua obiecție: Când ne dispare fratele mai mic, logic ar fi să le spunem părinților, nu să plecăm în plină noapte cu un tip pe care îl cunoaștem de câteva săptămâni, să ne aruncăm într-o apă plină cu crocodili, pornind într-o misiune sinucigașă. Să zicem că suntem adolescenți și mai avem scăpări. A treia obiecție: sfârșitul mi-a lăsat un gust amar. A fost neașteptat, ceea ce e bine, dar m-a lăsat și extrem de confuză și debusolată. S-a întâmplat prea repede, nu prea avea legătură cu restul cărții și parcă a venit de nicăieri. Tot am impresia că ceva nu s-a potrivit. Iar ultima pagină e BOOM-ul de care a avut nevoie autoarea, pentru a-și convinge cititorii să continuie seria.

large-31

Cât despre mine, cred că voi citi cândva și următoarele volume. Nu datorită sfârșitului, ci doar în speranța că în cel de-al doilea volum voi regăsi ceea ce mi-a plăcut în primul. Dacă subiectul v-a stârnit oarecum interesul, eu zic că merită să citiți cartea. Cu toate că am avut lucruri de comentat, i-am acordat 4 din 5 stele, deci mi-a plăcut îndeajuns de mult.

Mulțumesc mult Târgul cărții pentru șansa de a citi această carte!

 

Recenzie – Înainte să te cunosc de Jojo Moyes

31122073Descriere: Lou Clark știe o mulțime de lucruri. Știe câți pași sunt de la stația de autobuz până acasă. Știe că îi place să lucreze la ceainăria The Buttered Bun și că s-ar putea să nu fie îndrăgostită de iubitul ei, Patrick. Ceea ce Lou nu știe este că e pe cale să-și piardă locul de muncă și că viața ei rămâne normală doar pentru că e, în esență, previzibilă.

Will Traynor știe că accidentul de motocicletă pe care l-a suferit l-a făcut să-și piardă dorința de a trăi. Știe că totul i se pare acum insignifiant și lipsit de bucurie și știe totodată și cum să pună capăt acestei stări de lucruri. Ceea ce Will nu știe este că Lou e pe cale să-și facă apariția în lumea lui într-o explozie de culoare. Și nici unul dintre ei nu știe că urmează să schimbe destinul celuilalt pentru totdeauna.

Înainte să te cunosc e o poveste de dragoste pentru generația de azi, despre o iubire neașteptată între doi oameni care nu au nimic în comun. O carte romantică și imprevizibilă, care îi va provoca pe cititori să se întrebe ce e de făcut atunci când, de dragul celui pe care îl iubești, trebuie să-ți sacrifici propria fericire. 

Recenzie: Și a venit momentul să vorbesc mai pe lung de carte declarată locul 1 în topul meu de cărți, citite în anul 2016. În primul rând, țin să menționez că am am avut oarecare prejudecăți și poate, datorită lor, cartea a reușit să mă surprindă într-un mod extrem de plăcut. Fiind o carte foarte mediatizată, cu agitația din jurul ei și al filmului, chiar credeam că se va întâmpla ca în alte cazuri, anume că mă va dezamăgi în anumite privințe. A doua prejudecată greșită a fost legată de faptul că mă așteptam la o poveste siropoasă de dragoste. Mai auzisem de autoare, știam că mai publicase romane de dragoste, dar cum în majoritatea timpului nu sunt o mare fană a cărților de dragoste duse la extrem, mi-am zis că nu-i de mine. Însă, se face că, într-o zi, am văzut-o la reduceri și parcă am avut un imbold să o cumpăr, „De ce nu? Cât de rău poate fi?”.

„Ai doar o viață. De fapt, este datoria ta să o trăiești cât mai mult posibil.”

Ei bine, nu doar că n-a fost rău, ci mi-a plăcut extrem de mult. N-am nici cea mai mică obiecție la adresa ei. De la personaje, la acțiune și atmosferă, toate s-au îmbinat perfect. Da, este o carte tristă. Da, probabil îți vor lăcrima ochii pe la sfârșit, însă, povestea e atât de frumoasă, încât merită cu desăvârșire să fie citită.large-27

Deși mă așteptam la ceva siropos de dragoste, am dat mai mult peste o carte despre viață, în general. Cum o clipă ne poate afecta întreaga existență, cum poveștile, în care bolnavul găsește leacul miraculos și se face bine, nu sunt mereu valabile, despre cum ne poate schimba o persoană viața, nu să o facă mai bună, ci măcar să-i ofere o pată de culoare în lumea asta alb-negru. Acest lucru  l-a făcut Lou pentru Will. Ea a fost pata de culoare din  întreaga carte. Deși se voia a fi o poveste tristă, personajul acesta o luminat totul prin simpla ei prezență. Îți este imposibil să nu o placi. M-a făcut și pe mine să mă simt mai bine, iar, datorită ei, cartea îți dă o stare de bine și o căldură, întâlnită la foarte puține cărți citite de mine până acum.

„Unele greșeli… doar au consecințe mai mari decât altele. Dar tu nu trebuie să lași rezultatul unei greșeli să fie lucrul care te definește. Tu, Clark, ai șansa de a alege să nu lași asta să se întâmple.”

Accentul s-a pus foarte mult pe Will și pe suferința lui. Ciudat este că această suferință nu mi-a stârnit milă, ci mai degrabă m-a făcut să fiu, precum el, dezamăgită de lumea asta și destinul care-ți poate lua într-o clipă absolut tot. Nu doar că i-a răpit lui Will posibilitatea de a se mișca, l-a și distrus pe interior. Un bărbat tânăr, cu bani, o iubită, îndrăgostit de aventură și sporturi extreme, plin de aspirații, redus dintr-o dată la un om în scaun. Chiar el cred că a mărturisit, la un moment dat, că dacă n-ar fi avut acea viață uimitoare înainte, probabil acum i-ar fi fost mult mai ușor să treacă prin cea din prezent.large

Pe de altă parte, Lou este tipul de femeie prinsă în rutina zilei, mulțumită cu viața ei liniștită și lipsită de peripeții. Cum v-am mai spus, este un personaj de-a dreptul delicios. Plină de optimism, mereu în căutarea soluțiilor, fericită de cele mai simple lucruri, ea este o explozie de bună-dispoziție. Chiar și când toată lumea renunța, ea tot se mai agăța de o mică speranță. Cum să n-o iubești?

Aceste personaje își influențează destinul reciproc, dacă în bine sau în rău, vă rămâne să aflați singuri, dacă citiți cartea.large-3

Înainte să te cunosc poate fi o lecție de viață, despre cum sănătatea este cea mai importantă, despre cum comoditate ne poate face să stagnăm, fără dorința de a evolua, despre cum să apreciem ceea ce avem în prezent, decât să ajungem să apreciem ceea ce am avut. Sau poate fi o simplă carte, care te va face să te atașezi de ea și care va reuși să te lase cu lacrimi în ochi. Cert este că o recomand cu drag, indiferent de ce prejudecăți aveți despre ea, eu zic că merită o șansă. Cum ziceam la început, „de ce nu?”.

New Year’s Resolutions Book Tag

Am zis să încep anul într-un mod drăguț, anume cu un tag primit de la Delia. Mulțumesc! ❤

resolutionstag

Get in shape : name a book that doesn’t quite fit on your shelf correctly

Îmi propun de ceva vreme să-mi rearanjez cărțile, însă, doar când mă gândesc că probabil am trecut de 350, mă apucă groaza. Momentan, e o dezordine totală, am tot cumpărat cărți și le-am așezat cum am am apucat. Am observat o oarecare diferență la cărțile lui Julian Barnes. Nu se potrivesc cu nimic altceva, sunt înalte și cu o lățime mică.

large-19

Eat healthily : name a book you feel was good for you to read

Într-un fel, simt că majoritatea cărților au fost bune pentru mine. Decizia mea va fi puțin ciudată, dar aleg Înainte să te cunosc de Jojo Moyes. Cum poate o carte, în mare parte tristă, să te facă să te simți bine? Nici eu nu știu. Cu toate astea, energia Louisei a molipsit totul, inclusiv pe mine.

Read more : name a book you keep telling yourself to read but haven’t yet

Chiar vreau să citesc ceva de Dostoievski, mai mult pentru cultura mea generală, decât pentru plăcerea în sine. Am văzut că cei de la Art au niște ediții frumoase la cărțile lui. Cine știe, poate reușesc să fac acest pas în 2017.

large-23

Quit caring about what others think : name a book you kept going back to even though you had finished it

Nu mi s-a întâmplat până acum. Nu sunt genul care recitește ceva, deoarece am impresia că sunt atât de multe cărți pe care trebuie să le descopăr, încât n-am timp pentru cele deja terminate.

large-20

Save more money : name a book you got for a really good price

Cum sunt o chitră, mai mereu îmi iau cărți la reducere fie de la anticariate online, fie de pe elefant cu 50% reducere. Dacă nu e cartea la măcar jumătate de preț, nu mă îndur să o cumpăr.

large-24

Be more organized : how do you organize your bookshelf?

Cele cartonate separat de cele cu copertă subțire, după editură, autor și într-un final mărime. Cu toate astea, în prezent e dezordine în bibliotecă. :))

Be punctual : shortest and longest time it took you to read a book

Pot termina o carte în câteva ore, dar poate dura și săptămâni, dacă sunt ocupată sau sunt într-un reading slump.

large-26

Go out more : what book made you isolate yourself from the outside world?

Uff.. atât de greu. Au fost unele cărți care m-au făcut să stau de dimineață până-n noapte alături de ele, printre care și seria Harry Potter. Nu puteam să o las din mână. Voiam să văd ce se mai întâmplă cu personajele, prin ce probleme mai intră și ce se mai petreece la Hogwarts.

Be unique : what was your favourite book of 2016?

Am menționat-o mai sus, Înainte să te cunosc. Aveți un top aici, dacă sunteți curioși și de alte cărți.

large-21

Be more personal : what book are you waiting for most this year?

O mare de lacrimi de Ruta Sepetys. Cum am văzut coperta cărții, mi-a venit instantaneu în minte Printre tonuri cenușii, pe care am citit-o acum mult timp, și toate acele sentimente stârnite de ea. În plus, am văzut că a ieșit pe primul loc la cea mai bună carte de ficțiune Young Adult, pe Goodreads.

Really, resolutions? : what book do you promise to read this year?

Mai multe de la colecția Top 10+, Polirom, printre care ceva de Murakami, Orwell și alți autori care mi-au atras atenția.

Și nominalizez mai departe pe Yuki, Sayuki, World of Boooks și Blogul lu’ Nimeni