Când nu ne place ceea ce citim…

Probabil „Abandonarea cărților” era un nume mult prea tragic pentru acest articol. Suna de parcă aș înființa o campanie, prin care vreau să construiesc o casă pentru cărți „abandonate”. Dar nu asta e ideea. :)) Articolul pleacă de la întrebarea: Ce facem atunci când începem o carte, înaintăm în ea, dar nu ne place ceea ce citim?

Probabil mai toți cititorii au trecut prin așa ceva. Vedeți o carte care vă place, pare genul vostru sau e una dintre cărțile foarte apreciate de ceilalți, strângeți bani, o cumpărați și, la un moment dat, decideți să vă apucați de ea. Okay, începutul nu e tocmai bun, te chinui să continui. Poate, printr-o forță supranaturală, devine mai interesantă pe parcurs… dar surpriză: ai trecut deja de jumate și cartea tot nu este ceea ce voiai. Acesta este momentul crucial. Ce e de făcut? O lecturezi până la capăt sau o arunci într-un colț al bibliotecii și te prefaci că nu există?

Ei bine, cred că acest lucru variază de la cititor, la cititor.

large (11)

Eu sunt o chitră. Nu doar în privința banilor, ci și în privința altor lucruri, cum ar fi timpul meu. Deci ajung mă țin de capul *sau cotorul* cărții, până o termin. Nu îmi place ideea de a citi mai mult de jumătate de carte și după, pur și simplu să o abandonez. Mă simt de parcă aș irosii acel timp și, la sfârșit, nu m-aș alege cu absolut nimic.

Ar mai fi faptul că nu aș avea o părere clară asupra întregii cărți. Deja văd o discuție cu alt cititor:

-Ce părere ai de cartea X?

-Păi… nu mi-a plăcut cine știe ce.

-Serios? Dar e cartea mea preferată. Ce nu ți-a plăcut? Finalul a fost incredibil.

-N-am ajuns la final, am abandonat-o după primele 100 de pagini, mă plictisea.

-Cum poți să zici că nu-ți place când nici măcar n-ai citit-o?

Și aici se lasă liniștea stânjenitoare, din care eu nu știu cum să mă scot. Pe de altă parte, dacă aș citi cartea în întregime, aș  putea să zic: Da, ei bine, mie nu mi-a plăcut aia, aia și aialaltă, iar sfârșit n-a fost nici pe departe atât de fantastic. Deci, pot să-mi susțin opinia în cunoștință de cauză, nu pe baza câtorva pagini citite de mine și din ce mai aud pe la alții.

large (14)Îmi vine în minte doar un exemplu de astfel de carte, pe care am terminat-o mai mult din obligație, anume Stăpânul Inelelor. Uff… am spus-o și pe asta. Am citit primele 2 volume din serie. De ce l-am citit pe al doilea, dacă primul nu m-a fascinat cine știe ce? Pentru că vreau să știu povestea cu totul, început, cuprins și sfârșit, deci probabil voi ajunge să citesc și al 3-lea volum. Este o serie foarte populară și lăudată de cei di jur, iar eu n-am vrut să fiu pe lângă. Marea mea problemă a fost stilul autorului, la care se adaugă și scrisul minuscul din edițiile mele. Știu că voi dezamăgii mulți fani, dar mie mi se pare puțin plictisitor-obositor felul în care scrie. Cu toate acestea, îmi este imposibil să nu apreciez ceea ce a creat Tolkien și să nu admit că își merită laudele. E ceva de genul: chiar dacă nu-ți place broccoli, știi că e sănătos.

Probabil dacă aș sta să mă gândesc, aș mai găsi 2-3 exemple. Voi cum vă descurcați în astfel de situații?

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Când nu ne place ceea ce citim…&8221;

  1. Şi eu sunt la fel. Nu îmi place să las o carte neterminată. Pur şi simplu, eu cred ca fiecare carte, o dată ce te-ai apucat de ea trebuie dusă pană la capăt. Chiar dacă îmi place sau nu, mă târăsc și încerc din răsputeri să ajung la finalul ei, de obicei cu gândul că poate finalul va face tot farmecul cărții. Și chiar am întâlnit carti unde finalul era cea mai buna parte.

    1. Am întâlnit și eu genul ăsta de carte, unde finalul e cea mai bună parte, la modul că autorul îți trântește un final fain, să te facă să uiți cât te-a plictisit/enervat până în acel moment. :))

  2. Când eram mai tinerică nu lăsam nicio carte până nu o terminam. Însă, de când am început să nu mai am tot timpul pe care mi-l doresc am început să renunț la cărțile care nu mă prind deoarece nu-mi permit să irosesc ceva atât de prețios și am destule pe cap încât să mă chinui cu o lectură ce nu mă prinde. În plus, de aș pierde timpul cu o carte care nu îmi place când sunt atâtea cărți bune care mă așteaptă?

    1. Da, adevarul e că momentan îmi permit luxul să citesc tot ce prind, în lipsă de alte activități. Probabil după ce va trece perioada asta și timpul meu liber va deveni limitat, voi proceda la fel. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s