Recenzie – Veronika se hotărăște să moară de Paulo Coelho

veronika-se-hotaraste-sa-moara_1_fullsize

Descriere:  Veronika pare sa aiba tot ce și-ar putea dori. Frecventeaza localuri de noapte cunoscute, intalneste barbati atragatori, si totusi nu e fericita. Ceva lipseste din viata ei. Iata de ce, in dimineata zilei de 11 noiembrie 1997, Veronika se hotaraste sa moara. Dupa ce ia o supradoza, i se spune ca nu mai are de trait decat cateva zile. Romanul o urmareste pe parcursul acestor zile intense in care, spre surprinderea ei, se trezeste atrasa in lumea inchisa a spitalului unde se afla. In aceasta stare de surescitare, ea descopera lucruri pe care nu-si permisese de fapt sa le simta niciodata: ura, teama, curiozitate, dragoste; pana si implinirea sexuala. Experientele ei o fac treptat sa-si dea seama ca fiecare secunda a existentei este o alegere intre viata si moarte. Cartea lui Paulo Coelho vorbeste despre cei care nu intra in tiparele considerate normale de catre societate. Vorbeste despre nebunie si despre nevoia de a descoperi un alt mod de viata a oamenilor care, gandind diferit, se confrunta cu prejudecatile celorlalti.

Recenzie: De ceva vreme sunt curioasă în legătură cu Paulo Coelho. Oamenii vorbesc despre cum s-au schimbat după ce i-au citit cărțile, despre faptul că acum văd lumea altfel și că acest autor chiar i-a făcut să-și pună întrebări despre propria existență. Chiar și profa de engleză îmi recomanda „Alchimistul”. Cum nu am reușit să pun mana pe cea mai populară carte a lui,  *sau mai degrabă n-am vrut deoarece subiectul nu m-a atras prea mult* m-am decis să mă îndrept spre Veronika se hotărăște să moară.

Încercarea Veronikăi de a se sinucide eșuează și ea ajunge la sanatoriul Villete. Însă inima ei nu trece prea bine peste numărul mare de pastile și este anunțată că mai are de trăit aproximativ o săptămână. De aici începe povestea tinerei femei care din sinucigașă se transformă într-o persoană care vrea să îmbrățișeze viața și o trăiască, nu doar să treacă prin ea sau să o ocolească. Prin moarte, ea descoperă un nou mod de a trăi.

Conștiința morții ne animă să trăim mai mult.

Am înțeles-o pe Veronika, i-am înțeles motivele, dar n-am apreciat deloc faptul că a ales calea ușoară. În loc să încerce să-și schimbe stilul de viață, ea alege moartea. Un gest de lașitate, dar și de curaj. Lașitate pentru că abandonează lupta prea devreme și curaj pentru se împacă cu asta și își asumă ceea ce face.

Pe lângă povestea ei, noi mai descoperim și povești ale altor personaje: Zedka, o femeia care suferă de depresie și prima care se apropie de Veronika, Mari care are atacuri de panică, este cea care o ajută pe Veronika să descopere cum trebuie trăită viața, și tânărul Edward, schizofrenic și totodată principalul motiv pentru care Veronika vrea să rămână în viață.

Nu mi-a plăcut faptul că autorul folosește numele său în carte, ba chiar se adaugă ca personaj. A fost în plus, o abatere de la poveste care nu-și avea rostu și despre care nu-mi amintesc mare lucru, deși au trecut doar câteva săptămâni. M-am simțit de parcă a scris acele cuvinte doar pentru a mări numărul paginilor. Totuși este un lucru pe care am putut să-l trec cu vederea și să savurez restul carții, ba chiar să-i dau 5 stele din 5.

Nu mi-am format o părere prea clară despre Paulo Coelho, dar apreciez faptul că abordează teme diferite. Aștept să citesc și alte cărți ale lui, sper să nu mă dezamăgească și să fie la fel de interesante.

Rămâneți nebuni, dar comportați-va ca persoane normale. Riscați sa fiți diferiți, dar învățați să o faceți fără să atrageți  atenția.

Currenly reading #2 ~ Read-a-thon

Săptămâna trecută colindam pe bloguri și am dat peste un Read-a-thon (sub formă de concurs) pe My World of Books. Normal că nu m-am putut abține și m-am înscris. :)) Să vedem ce a ieșit.

paranormal

În prima zi a read-a-thon-ului am început Paranormal de Kiersten White. Am cumpărat-o fiindcă am avut un moment de slăbiciune, în toamna anului trecut. Prețul era destul de mic, iar cartea mi s-a părut destul de interesantă. Ei bine, a zăcut în biblioteca mea de atunci până luni, când mi s-a pus pata pe ea. Povestea nu m-a prins deloc și totul mi s-a părut foarte sec. Nu a fost un chin, dar îmi doream să o termin cât mai repede ca să încep altă carte. Nu cred că voi continua seria, dar cine știe, poate mă mai lovește alt moment de slăbiciune.

 

 

komayo-povestea-unei-gheise_1_fullsize

 

Deoarece Memoriile unei gheișe a devenit foarte ușor una dintre cărțile mele preferate, Komayo: Povestea unei gheișe m-a făcut să cred că voi intra din nou în acea lume spectaculoasă a gheișelor. Două probleme mari au stat în calea dorinței mele. În primul rând, Komayo, personajul principal, nu mi-a ajuns deloc la suflet și, în al doilea rând, nu mi-a plăcut felul în care este scrisă. Cartea prezintă doar un an din viața gheișei, astfel aflăm foarte puține detalii din trecut și absolut nimic despre viitorul ei.

 

 

de_neinvins_mic

 

În momentul de față citesc De neînvins. Sunt la pagina 490 și până acum nu m-a dezamăgit din nici un punct de vedere. Prima dată când am răsfoit-o și am văzut că are maxim 15 linii de dialog în cele 600 de pagini ale ei, am avut un moment de neîncredere. De obicei, dacă citeam mai mult de 10 pagini fără dialog, mă plictiseam groaznic, dar aici, n-a fost cazul. Povestea lui Zamperini este atât de captivantă încât citești totul pe nerăsuflate.

 

 

Numărul total de pagini: 352 +200 +490 = 1042

M-am descurcat destul de bine, cred.Revin cât de curând cu recenzii. Voi ce mai faceți? Ce mai citiți? Doar mie mi s-a părut vacanța exagerat de scurtă?

Recenzie – Mincinoșii de E. Lockhart

mincinosii-e-lockhart

Descriere: O familie frumoasa si distinsa.

O insula privata.

O fata vulnerabila si indragostita.

Un baiat curajos, plin de pasiune.

Un grup de patru prieteni, Mincinosii, a caror prietenie se dovedeste a fi distructiva.

O revolta. Un accident. Un secret.

Minciuna după minciuna.

Dragoste adevarata.

Adevarul.

 „Şocant, de o frumuseţe tulburătoare şi foarte bine construit, Mincinoşii o să-ţi rămână în minte pentru totdeauna.”-John Green, autor al romanului Sub aceeaşi stea, bestseller New York Times

Citeste Mincinosii. Si daca te intreaba cineva cum se sfarseste, minte, pur si simplu!

Recenzie: Am ales cartea datorită coperții. Okay, okay, aruncați cu roșii în mine și judecați-mă, dar recunoașteți că are o copertă superbă!

Lucrurile s-au petrecut în felul următor: jumătate de carte am fost dezamăgită total și îmi spuneam că am avut cea mai neinspirată alegere, iar cealaltă jumătate am fost în al 9-lea cer și eram extrem de mulțumită de carte deoarece mi se părea incredibilă. Chiar după ce am terminat-o, am intrat pe Goodreads și i-am dat 5/5. Impuls de moment, care peste o ora a dus la reintrarea mea pe site și bifarea a doar 4 stele.Totuși, nu uit cât de dezamăgită am fost la început și nu pot să punctez o carte doar după sfârșit.(Așa ar fi corect, nu?)

“The island is ours. Here, in some way, we are young forever.”

Cartea începe cu minciuni frumoase: minciuni mari, minciuni mai mici, tot felul de minciuni . Te trezești prins în lanțul minciunilor, începi să crezi în ele, doar uneori punându-ți anumite semne de întrebare. Și tu trăiești în lumea aceea plină de minciuni până BUF!!! Adevărul te lovește fix în față. Și credeți-mă, chiar știe cum să lovească. N-ai nici cea mai mică idee cum să reacționezi, dai pagini în urmă, realizând că tot ceea ce ai citit a fost doar o mare, și incredibil de bine spusă, MINCIUNĂ.

“What if we could stop being different colors, different backgrounds, and just be in love?”

Această carte chiar m-a păcălit și m-a luat prin surprindere, iar acum, după ce a trecut o săptămână de când am citit-o, pot spune că e o carte care merită. Așa că eu vă sfătuiesc pe toți astfel: cumpărați-o sau împrumutați-o, duceți-vă în camera voastră departe de spoilerele celorlalți, departe de gălăgie și de lucruri care vă pot întrerupe și citiți-o. Citiți-o și așteptați-vă la lovitura de grație care vă va lăsa fără aer și complet buimăciți.

Multumesc mult librăriei online libris pentru șansa de a citi această carte.