Recenzie – De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger

de-veghe-in-lanul-de-secara_1_fullsize

Descriere: Situata de ani de zile în topul preferintelor cititorilor din Romania, De veghe in lanul de secara continua sa fie, la peste cincizeci de ani de la aparitie, cartea de capatai a adolescentei. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atat de des cuvantul „cool“ si nu naviga pe Internet. Iar cand simtea nevoia s-o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui raman insa, si chiar si modul in care sunt rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atat de uimitor, in toata lumea si, deja, de atatia ani. In fond, nu e singura carte care-si pastreaza prospetimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat intr-o scurta prezentare. Poate, pur si simplu, e o carte foarte-foarte buna. Atat. Alaturati-va milioanelor de tineri care au citit-o si veti intelege.

Recenzie:  Eh, frumoasă descrierea cărții, mai că-ți vine să închini un altar în onoarea ei.

Cred că mai toți știți poveste din această carte. Holden, un băiat care nu se are prea bine cu școala (sau mai degrabă școlile, pentru că a fost dat afară de la 2 școli) încearcă să se regăsească după ce este exmatriculat de la a 3-a școală. Eu cred că îi era frică de reacția părinților și a decis să facă o mică excursie. :)) Ei bine, Holden ne povestește în această carte despre evenimentele din această excursie, desigur, într-un mod foarte adolescentin și amuzant.

Cel mai mult m-a impresionat momentul în care Holden îi spunei lui Phoebe, surioara lui mai mică, că el vrea să-i prindă pe copiii din lanul de secară, înainte ca ei să cadă în prăpastie. Cred că totul face referire la procesul de maturizare. După un anumit timp, toți copiii ajung în lanul de secară, dar în acest lan este și o prăpastie adâncă. Mulți o ocolesc și merg mai departe, dar sunt și câțiva care n-o văd și cad în ea. Copiii care cad sunt cei care trec prea brusc de la copilărie la maturitate. Ei se transformă din îngerași mici și inocenți, în golani care stau la colț de stradă, fumează, se droghează, înjură, nu au un scop în viață, o tratează cu indiferență sau o văd fără rost. Ei bine, Holden vrea să-i salveze, vrea să facă ceva pentru ei înainte ca aceștia să facă pasul direct în prăpastie.

În caz că nu ați citit-o, eu o recomand, este o carte bună, amuzantă, ce evidențiază foarte bine caracterul adolescenților și faptul că deși au trecut atâția ani, adolescenții au fost și vor fi mereu la fel. În caz că ați citit-o, vă aștept părerile în comentarii.

„Don’t ever  tell anybody anything.

If you do it, you start missing everybody.”

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Recenzie – De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s