Recenzie – Printre tonuri cenusii de Ruta Sepetys

coperta_Printre-tonuri-cenusii_EPICA

Descriere: Glasul unei fete rupe tăcerea istoriei.
V-ați întrebat vreodată cât valorează o viață de om? În dimineața aceea, viața fratelui meu a valorat cât un ceas de buzunar.
Lituania, iunie 1941: Lina, o adolescentă de cincisprezece ani, fiică de rector universitar, se pregătește să urmeze din toamnă cursurile Școlii de Arte din Vilnius, și așteaptă cu nerăbdare vacanța de vară de dinainte. Dar, într-o noapte, bubuituri amenințătoare se aud la ușă, iar din acel moment viața ei și a familiei ei se schimbă pentru totdeauna. Poliția secretă sovietică, NKVD, îi arestează pe Lina, pe mama ei și pe frățiorul ei mai mic. Cei trei sunt evacuați din căminul lor și târâți în vagoane de transportat vite, descoperind curând că destinația lor era Siberia. Despărțită de tată, Lina încearcă să strecoare indicii în desenele ei, pe care reușește să le expedieze în secret, din mână în mână, sperând să ajungă în lagărul unde este el încarcerat. În această sfâșietoare și tragică poveste, Lina se luptă cu disperare pentru viața ei și a celor apropiați, cu singura armă de care dispune: iubirea. Dar oare iubirea este de ajuns ca s-o țină în viață?

Recenzie: Glasul fetei nu rupe doar tăcerea istoriei, rupe și inimile cititorilor. Este o carte plină de emoție, ce-ți răscolește sufletul. Îți prezintă ce înseamnă un război, fără metafore, fără cuvinte mari, un război rece, crud, plin de nedreptăți și fapte inumane. Dar prin toată această mare de răutate iese la iveală și bunătatea anumitor personaje, ce în vremuri atât de grele nu uită să-și ajute și semenii, care pe parcurs le devin prieteni.

Cartea e cu atât mai sfâșietoare pentru că prezintă întâmplări adevărate, lucruri ce chiar li s-a întâmplat oameni, lucruri pe care nici un biet animal n-ar trebui să le îndure, dar un om? Ea continuă să șocheze cu fiecare pagină pe care o citești, de aceea este creată o stare de tensiune, stai cu sufletul la gură și aștepți viitoarea palmă pe care o primește Lina, împreună cu restul personajelor, de la viață.

Am citit-o la scurt timp după Hoțul de cărți și nu am putut să nu le compar. Nu știu dacă e un dezavantaj sau un avantaj, dar astfel am descoperit că, deși ambele cărți vorbesc despre aceiași perioadă și poveștile sunt asemănătoare, stilul în care sunt scrise contează foarte mult.

Printre tonuri cenușii este scrisă din punctul de vedere al Linei, un stil simplist și fără înflorituri. Toate frazele emanau atât de multă sinceritate încât mă simțeam de parcă fata îmi era o bună prietenă care-mi dezvăluia povestea vieții ei, una dintre cele mai triste povești auzite de mine. Pe când Hoțul de cărți mă învăluia în metafore și, deși era vorba de un război, mă simțeam de parcă citeam un basm.

În concluzie, vă recomand cartea deoarece povestea Linei merită ascultată și o să vă impresioneze cu siguranță. Cartea poate fi comandată de aici.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s