In my mailbox #3

Bună, pufoșeniilor ❤ Ce mai faceți? Eu mă simt atât de obosită. * Dragă vacanță de vară, dacă vezi asta sper să-nțelegi că vreau să te miști și tu mai cu talent. Cu multă dragoste, Jessie! * Ceea ce mă miră este că stau foarte bine la capitolul citit, deși cu recenziile sunt în urmă. Momentan citesc Altfel de îngeri, sunt la pagina 120 și îmi place. Nu mi se pare o carte wow , dar e ok.

Revenind la titlul postării, am strâns câteva cărți și vreau să vi le arăt înainte de a da altă comandă. De la Libris am primit în luna martie Hobbitul *am uitat să o fotografiez data trecută, recenzie aici *, în luna aprilie Jurnalul unui adolescent timid * recenzie aici * , iar în această lună am primit Divergent, abia aștept să mă apuc de ea.

Imagine

Acum o lună, mi-am cumpărat cu banii de Paște câteva cărți după blogul lui Lexi.

ImagineMi-am cumpărat primele 2 volume din seria Amurg pentru că în majoritatea recenziilor negative ale altor cărți găseam cuvinte precum: „Este o carte plină de clișee, se aseamănă cu Amurg” sau „Autoarea X nu știe ce-i aia o carte bună, sigur este o Stephenie Meyer în devenire.” sau … în fine, ați înțeles voi ideea. Astfel s-a născut o dorință de-a mea să văd ce este atât de rău la această serie și de ce este considerată o carte slabă. În plus, am văzut filmele acum ceva timp și mi-au plăcut, au fost bunicele.

24

Mi-am mai cumpărat Forțele răului absolut 2 pe care deja am citit-o pentru că eram curioasă ce se întâmplă în continuare, presimt că în In my mailbox #4 v-a apărea volumul 3. :)) Și Interviu cu un vampir pentru că am auzit multă lume spunând că această carte a stat la baza multor cărți cu vampiri.

22

 

 

Iar Aleasa am câștigat-o la un concurs pe un blog. *nu mai știu sigur care*. Sper să fac curând rost și de primele 2 volume.

 

 

 

 

 

Și acestea au fost toate cărțile. Poză de grup:

Imagine

 

Recenzie ~ Jurnalul unui adolescent timid de Stephen Chbosky

Imagine

Descriere: Sa stai pe margine poate fi un avantaj. Dar vine o vreme cand trebuie sa intri in ring.

Primul an de liceu e cel mai greu. Iti faci noi prieteni, te indragostesti cu adevarat, nu te mai intelegi deloc cu parintii. Sa cresti mare e mai complicat decat ti-ai imaginat vreodata. Intra in lumea lui!

Aflat in pragul adolescentei, Charlie se hotaraste sa-si povesteasca viata unui prieten imaginar, caruia ii trimite o serie de scrisori intime. Prins intre dorinta de a-si trai viata si tendinta de a fugi de ea, Charlie, se trezeste obligat sa exploreze un teritoriu pana acum necunoscut. Acela al primelor intalniri si al casetelor cu compilatii, al problemelor de familie si al prietenilor adevarati. Si cauta neincetat „melodia perfecta“ a unei „calatorii perfecte“ in care „sa se simta infinit“.

Recenzie: Eu împart cărțile care-mi plac în mai multe categorii, dar cea mai importantă categorie este cea a cărților din care am avut ce învăța sau și-au pus amprenta asupra mea. Aici se încadrează și „Jurnalul unui adolescent timid”. Nu știu dacă voi fi în stare să transmit tot ceea ce simt în legătură cu această carte, dar voi încerca să vă împărtășesc cât mai multe lucruri. 🙂

Charlie este un băiat care se simte singur și total părăsit de ceilalți de când cel mai bun și singurul lui prieten se sinucide. El este un personaj complex, cu calități și defecte. Este bun, pune binele celorlalți înaintea binelui său, uneori e prea sensibil, dar are un suflet curat și tânjește după afecțiune. Atunci când începe liceul, el se simte pierdut. Profesorul lui de engleză este primul care-i oferă puțină încredere, tot el este cel care-i sporește pasiunea pentru citit, astfel încât regăsim și titluri ale altor cărți precum: „Hamlet” , „Să ucizi oImagine pasăre cântătoare” , „Marele Gatsby” etc.

Însă cei ce îl ajută cel mai mult pe Charlie, sunt Sam și Patrick. Ei îl introduc în lumea petrecerilor, drogurilor, alcoolului și a sexului, îi demonstrează că viața e prea scurtă pentru a sta pe margine și că trebuie să trăiască cu adevărat, să-și creeze amintiri și să fie fericit, ca la sfârșit să iasă povești extraordinare, dar îi arată și care sunt limitele distracției.

În aceste câteva pagini sunt tratate o mulțime de subiecte,  cel mai mult punându-se accentul pe timiditatea adolescenților. Astfel în această carte găsești adevărate lecții, iar cei ce se vor regăsi în personajul principal, se vor simți motivați după ce termină de citit *cel puțin așa m-am simțit eu * .

Cartea este scrisă sub formă de scrisori și este ușor de citit, totuși acest stil te face să-ți pui anumite întrebări de genul: „Cui îi scrie?” sau „De ce nu-și spune numele adevărat și adresa, astfel încât să primească și răspunsuri la acele scrisori?”.

Citatul meu preferat constă în cele 3 cuvinte spuse de Charlie: „Mă simt infinit.”. Te face să realizezi că noi toți avem un lucru un comun : cel puțin un moment în care ne-am simțit infiniți.

Mulțumesc librăriei online Libris, unde găsiți foarte multe cărți online, pentru că mi-a oferit șansa de a citi această carte.

 

O simplă poezie.

Acum 2 săptămâni am terminat de citit „Jurnalul unui adolescent timid”. De acolo am luat poezia următoare care m-a tulburat foarte mult și mi-am dorit să o citească și cei ce n-au cartea.

Odata pe o foaie de hartie galbena cu linii verzi
a scris un poem
Si l-a intitulat ‘Chops’
pentru ca asa il chema pe cainele lui
Si despre asta era vorba
Iar profesorul i-a dat nota maxima
si o steluta de aur
Iar mama lui l-a lipit pe usa bucatariei
si li-l citea matusilor lui
Ala a fost anul cand parintele Tracy
i-a dus pe totii copii la zoo
Si i-a lasat sa cante in autobuz
Si s-a nascut surioara lui
cu unchii micute si fara par
iar mama si tatal lui se sarutau mult
Iar fata de dupa colt i-a trimis o
felicitare cu un sir de X-uri
iar el a trebuit sa-l intrebe pe tatal sau ce insemnau x-urile
Iar tatal lui il invelea mereu cand se culca noaptea
Si era mereu acolo sa o faca.
 
Odata pe o foaie de hartie alba cu linii albastre
a scris un poem
si l-a intitulat ’Toamna’
pentru ca asa se numea anotimpul
Si despre asta era vorba
iar profesorul i-a dat nota maxima
Si l-a rugat sa scrie mai clar
Iar mama lui nu l-a mai lipit pe usa de la bucatarie
pentru ca o vopsise de curand
iar copii i-au spus
Ca parintele Tracy
fuma trabucuri
Si lasa chistoacele pe strane
Si uneori acestea faceau gauri
Acela a fost anul cand surorii lui i-au pus ochelari
cu lentile groase si rame negre
Iar fata de dupa colt a ras
cand i-a cerut sa se duca sa-l vada pe Mos Craciun
Iar copii i-au spus de ce mama si tatal lui se sarutau mult
Iar tatal lui nu -l invelea niciodata  cand se culca noaptea
Iar tatal lui s-a infuriat rau
cand a strigat dupa el sa vina sa-l inveseleasca.
 
Odata pe o foaie rupa da blocnotes
a scris un poem
Si l-a intitulat’Inocenta: O intrebare’
Pentru ca aia era intrebare despre fata lui
Si despre asta era vorba.
Iar profesorul i-a dat nota maxima
Si i-a aruncat o privire ciudata si fixa,
Iar mama lui nu l-a mai lipit pe usa bucatariei
pentru ca nu i l-a aratat
Ala a fost anul in care parintele Tracy a murit
Iar el o uitat cum se sfarseste Crezul Apostolilor
Si a prins-o pe sora lui
cum se giugiulea pe veranda din spate
Iar mama si tatal lui nu se ma sarutau niciodata
si nici macar nu vorbeu
Iar fata de dupa colt
avea prea mult fond de ten
Care-l facea sa tuseasca atunci cand o saruta
dar o saruta totusi
pentru ca asta trebuia sa faca
Si la trei dimineata s-a bagat singur in pat
In timp ce tatal lui sforaia zgomotos
 
Iata de ce pe spatele unei pungi de hartie
a incercat un alt poem
Si l-a intitulat ’Abolut nimic’
Pentru ca despre asta era vorba cu adevarat
Iar el si-a dat singur o nota maxima
si cate o taietura pe fiecare incheietur blestemata
Si l-a lipit pe usa baii
Pentru ca de data asta nu mai credea

ca poate sa ajunga la bucatarie.

 

Recenzie ~ Spulberă-mă de Tahereh Mafi

Imagine

Descriere : Suntem intr-o lume care se destrama, stapanita de foamete si violenta. Bolile distrug populatia, nu mai exista pasari care sa zboare, iar norii arata ciudat. Restauratia, factiunea politica menita a salva o lume muribunda, dar care, imbatata de putere, a devenit despotica, domina vietile si gandurile tuturor. Ecosistemul  a fost distrus de abuzurile oamenilor, iar unul dintre rezultate este aparitia unor persoane cu abilitati ciudate. Printre ele se numara si Juliette, a carei atingere e fatala. Nimeni nu stie de ce e asa, dar Restauratia a gasit solutia – dupa saptesprezece ani in care a fost ostracizata de parinti, colegi de scoala si intreaga comunitate, Juliette este inchisa intr-o celula, caci atata vreme cat nu poate sa faca rau, nimanui nu-i pasa de ea.

Timp de 264 de zile, Juliette sta singura intre patru pereti, in 13 metri patrati de spatiu. Insa lumea incepe in sfarsit sa se razvrateasca, iar conducatorii s-au razgandit: poate ca ceea ce pare a fi blestemul lui Juliette ar putea fi folosit cumva, poate ca este exact arma de care au ei nevoie acum. Iar Juliette, dupa cele 6.336 de ore petrecute in singuratate, trebuie sa aleaga: sa fie pionul lor sau sa lupte impotriva lor.

Recenzie: Îmi place această carte.  Iubesc această carte.

A devenit una dintre cărțile mele preferate. Este uimitoare. Autoarea are un stil aparte și-ți transmite emoțiile prin fiecare cuvânt scris de ea, iar lumea creată este atât de bine descrisă încât te prinde în întregime și te lasă captiv în ea până la ultima pagină.

Personajele sunt foarte frumos conturate. Juliette este o fată ce a făcut cunoștință cu suferința încă de când era mică. Ceilalți oameni, chiar și părinții ei, o priveau cu teamă și groază pentru că atingerea ei era, și încă este, fatală. N-a știut ce este dragostea, dar înăuntrul ei a existat mereu o urmă de speranță și, datorită ei, a fost capabilă să lupte în continuare și să-și urmeze propriul scop: să simtă iubirea. Pe parcursul cărții m-am contopit cu personajul principal, ajungând să simt fiecare sentiment de-al ei: groază, teamă, siguranță, ură, dezgustare. Cât despre cei 2 băieți, Adam și Warner, sunt incredibili. Adam, băiatul blând și protector ce-și arată afecțiunea față de Juliette, iar Warner, băiatul nemilos, ce ucide cu sânge rece și își ține sentimentele ascunse, dorind să fie văzut ca răul întruchipat.

“Tu ești pasărea mea, ii spun. Tu ești pasărea mea și mă vei ajuta să zbor de aici”

Deci vă recomand cartea. N-aveți cum să vă plictisiți de ea, suspansul se află în fiecare capitol. Eu vreau volumul 2 mai repede. 😦  Mi-am făcut în minte tot felul de scenarii despre cum continuă povestea și sunt curioasă dacă se potrivește cu ceea ce a scris autoarea, însă nu mă încumet să citesc cartea în engleză.

“Trupul mi-e o plantă carnivoră , o plantă otrăvitoare ,un pistol încărcat, cu un milion de trăgace, și e mai pregătit ca niciodată să tragă.”