Recenzie ~ Pe jumătate moartă ( Madison Avery #1 ) de Kim Harrison

ImagineDescriere: O LUME MISTERIOASĂ, UN CARACTER FEMININ PUTERNIC, UMOR, SUSPANS ȘI UN STROP DE ROMANCE .

Ma numesc Madison Avery si trebuie sa va spun ca acolo se afla mai mult decat puteti vedea, auzi sau atinge. Stiu, pentru ca eu ma aflu acolo. Si vad. Aud. Ating. Traiesc.

Balul de absolvire al lui Madison a fost mortal – la propriu. Din cine stie ce motiv, ea a fost tinta unui spintecator al intunericului – da, genul acela de spintecator – decis sa scape de ea, cu trup si suflet. Dar, inainte ca spintecatorul sa-si incheie treaba, Madison a reusit sa-i ia amuleta ciudata si stralucitoare si sa scape.Acum, e captiva pe Pamant – moarta, dar nu disparuta. Cumva, amuleta ii ofera iluzia unui corp, permitandu-i sa traiasca la limita dintre viata si moarte, undeva intre acum si ceea ce urmeaza. Nu stie de ce, spintecatorul intunericului e pe urmele ei, dar ea n-are de gand sa stea cu mainile in san si sa lase soarta sa-si urmeze cursul.

Cu putina ingeniozitate si cu ajutorul unui spintecator al luminii (unul dintre tipii buni! Poate…), dar si al baiatului de care e  indragostita, precum si al (o, da!) ingerului ei pazitor, Madison e gata sa-si ia destinul in propriile maini o data pentru totdeauna, inainte ca acesta sa o controleze pe ea.

Asta daca ea crede in asemenea lucruri.

Recenzie: Sincer , cănd am citit descrierea m-am gândit la cu totul altceva, să spunem că aveam mai puţine aşteptări de la această carte şi că m-am înşelat amarnic. Mi-a plăcut. Subiectul este original : personajul principal este mort incă de la început , îngerii sunt împărţiţi în două tabere ( cei ce cred în soartă şi cei cei cred în liberul arbitru , aici nu există o delimitare între tabăra cea bună şi cea rea)

Coperta m-a influenţat cel mai mult în cumpărarea acestei cărţi *se întâmplă cam des , știu* . Când am văzut-o , cu aripile drăguţe de la titlu şi tipa cu freza aceea , cu lanţuri , inele şi unghi negre , a fost dragoste la prima vedere şi se potriveşte atât de bine cu conţinutul cărţii . Nici nu vă închipuiţi cât m-am bucurat că am dat peste astfel de protagonistă ca Madison , o fată punk care pare în viaţă , dar nu este şi care nu a fost considerată niciodată un elev model . Ceea ce m-a deranjat puţin a fost faptul că autoarea tot îşi dorea să evidenţieze faptul că ea era privită de cei din jur ca o ciudată atât înainte , cât şi după moartea sa. Însă mi-a plăcut relaţia ei cu Josh , chiar dacă prima dată când s-au întalnit a fost ceva aranjat de părinţii lor , ei au trecut peste şi au devenit buni prieteni , ajungând să se placă unul pe altul şi să se cunoască mai bine.

Un personaj care mi-a plăcut foarte mult a fost G.R.A.Ț.I.I. o-sută-șaptezeci-și-șase. Este un înger păzitor , mai exact şngerul păzitor al lui Madison. Este fată şi este foarte micuţă , ceilalţi o vad doar ca pe o sursa de lumina mica, şi e drăguţă şi amuzantă. Compune poezii despre tot felul de situaţii în care se află Madison şi desigur că aeste poezii stârnesc uneori enervarea ei. Este plină de viaţă , gălăgioasă şi îi place să stea pe clopoţei mici , dar de asemenea este şi puternică şi se descurcă destul de bine în sarcina ei de a avea grija de Madison.

Ei bine , a mai fost ceva ce nu m-a plăcut sau să spunem că aveam nevoie de o explicaţie mai amănunţită: Cum a reuşit mai exact Madison să fure amuleta ? Asta încă rămâne un mister.

O carte interesantă , uşor de citit. Sigur veţi îndrăgi atât personajele , cât şi povestea , eu sunt curioasă în prinvinţa volumului 2 , să văd cum continuă întreaga acţiune. Eu i-aş da nota 4/5 pentru acele mici lucruri care mi-au deranjat.

“Era un înger al morții, cu păr ondulat și ochi căprui, încălțat cu adidași găuriți. “Asta-i face oare adidașii găuriți să fie și sfințiți?”[…]”

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Recenzie ~ Pe jumătate moartă ( Madison Avery #1 ) de Kim Harrison&8221;

  1. Hmmm…frumoasă recenzie, îmi place subiectul cărţii, numai că nu ştiu dacă pentru o perioadă să zicem că o să mă mai ating de fantasy, acum vreau o perioadă de ‘post’ cu non-ficţiune 😉
    Btw, şi eu iubesc coperta. Iar citatul de la final e genial :*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s